• Slide Heading

    Lorem Ipsum is simply dummy text of the printing and typesetting industry. Lorem Ipsum is an industry's standard for a long period.

  • Slide Heading

    Lorem Ipsum is simply dummy text of the printing and typesetting industry. Lorem Ipsum is an industry's standard for a long period.

  • Slide Heading

    Lorem Ipsum is simply dummy text of the printing and typesetting industry. Lorem Ipsum is an industry's standard for a long period.

Vanatoare la Zimbraria Neagra

 

Vanatoare - Fondul de vanatoare 27 Neagra

Dupa cum se stie, vanatoarea a fost una dintre primele preocupari majore ale oamenilor dupa aparitia lor pe acest pamant vreme de multe mi de ani. Pentru lumea civilizata, activitatea de vanatoare a facut salturi uriase de continut, de manifestare si de atitudine, ajungand la a fi definita ca o activitate culturala, educativa, recreativ-sportiva si chiar arta. Romania, prin asezarea sa geografica si relieful cu care a fost inzestrata de mama natura, a fost un taram ales, impodobita din belsug cu daruri ale naturii, printre care paduri si animale salbatice. Fauna salbatica a Romaniei - bine reprezentata numeric, ca diversitate de specii si ca valoare a trofeelor, a constituit un subiect de pasiune si de activitate vanatoreasca pentru toate paturile sociale pe parcursul mileniului al II lea, de la capetele incoronate pana la oamenii simpli, ramanand de fiecare data, de la o generatie la alta, suficient de mult si de bogat vanat pana in zilele noastre. Trofeele de vanatoare reprezinta parti dintr-un animal vanat, pastrate pentru valoarea lor cinegetica, simbolica sau pentru frumusetea lor artistica. Trecand peste dimensiunea lor sentimentala, estetica sau mistica, trofeele de vanatoare au fost intotdeauna un adevarat barometru ce reflecta evolutia si potentialul eco-biologic al unui spatiu geografic dar si al atitudinii oamenilor fata de fauna de interes cinegetic din zona. Trofeele vanatoresti, asa cum au fost descrise mai sus, cu toata incarcatura lor emotionala, au facut obiectul a numeroase concursuri cinegetice, intrecandu-se in: marime, greutate, lungime, grosime, frumusete, etc. Vanatorii romani au participat la numeroase concursuri si expozitii vanatoresti internationale in ultimii 80 de ani, ocazii cu care s-au acoperit de glorie prin premiile si medaliile obtinute pentru trofeele expuse. Asa s-a faurit si consolidat mitul romanesc despre valoarea deosebita a vanatului din zona Muntilor Carpati. Este de remarcat faptul ca Romania este posesoarea unor impresionante recorduri mondiale (la trofeul de capra neagra, la blana de urs, la blana de lup, etc.).



Specii de vanat:


Capriorul
Capreolus capreolus L.

Capriorul este un mamifer ierbivor prin excelenta, de talie mijlocie. Dimorfismul sexual este evident, prin prisma faptului ca masculul prezinta coarne o exteriorizare a caracterelor sexuale secundare. Din al treilea an, capriorul are coarnele complet dezvoltate. Femelele au dimensiuni corporale usor mai reduse decat ale masculilor. Coarnele impreuna cu craniul, constituie trofeeul conventional. Populatia de caprior din Romania este evaluata la circa 170.000 de exemplare. Biotopul capriorului il reprezinta zonele de campie si deal, cu sol permeabil si fertil, preferand padurile tinere de foioase sau amestecuri de foioase cu rasinoase. Imperecherea are loc in lunile iulie-august. Caprioara fata de regula un ied sau doi. Principalii dusmani ai capriorului sunt lupul si rasul in zonele de deal si de munte, sacalul, vulpea si cainii hoinari in zonele de campie. Metodele de vanatoare sunt panda si dibuitul.




Cerbul comun
Cervus elaphus L.

Cerbul comun este un animal salbatic de talie mare, specific zonelor de deal si munte. Greutatea medie a taurilor este de circa 200 kg iar a ciutelor de circa 80 - 100 kg. Diferenta de talie este evidenta. Petele deschise la culoare de pe corpul vitelului constituie un mijloc natural de aparare contra dusmanilor, imitand razele soarelui strabatand frunzisul arborilor. Fenomenul se numeste homocromie. Petele dispar dupa varsta de 3 luni. Coarnele sunt prezente doar la masculi. Acestea impreuna cu maxilarul superior intreg, constituie trofeul cerbului. Recordul national este detinut de vanatorul german Ronald Philipp cu cerbul recoltat in anul 2003 la Fancel-judetul Mures, al carui trofeu a fost omologat in anul 2004, la Bucuresti, cu 264,51 puncte C.I.C. Un trofeu de cerb este cu atat mai valoros cu cat are prajinile mai lungi si mai groase, ramificatii (sau raze) mai multe, greutate si dechidere mai mare, culoare mai inchisa, perlaj mai bogat. Coarnele cad in fiecare an - iarna, in locul lor crescand altele pana la sfarsitul verii. Procesul cresterii coarnelor dureaza circa 120 - 130 zile. Suprafata rozetei de pe care s-a desprins cornul este imediat acoperita de par si piele. Cand coarnele au ajuns la dimensiuni normale, pielea se crapa, se usuca si cade in fasii.




Fazanul
Phasianus colehicus

Originar din fauna Asiei, fazanul a fost adus in Europa de greci si romani. Mai multe subspecii eliberate in terenurile de vanatoare s-au incrucisat si a rezultat fazanul ce s-a adaptat conditiilor de viata din Romania. Aici poate fi gasit in densitati mai mari la altitudini cuprinse intre 0 si 300m, unde trupurile de padure sunt relativ mici sau unde sunt tufarisuri si stufarisuri. Apa si accesibilitatea hranei sunt factori ce ii imbunatatesc conditiile de viata. Lipsa perioadelor lungi cu acoperire de zapada fac ca terenurile de vanatoare din sudul si vestul tarii sa fie cele mai bune pentru aceasta specie. Tot aici fazanul se inmulteste in mod natural. Perioada de vanatoare este cuprinsa intre 1 octombrie si 28 februarie. Metoda de vanatoare cea mai folosita este "la goana", unde gonasii sunt desi si bataile scurte. O alta metoda este vanatoarea cu caini, "la sarite", care poate oferi prin frumusetea ei clipe de neuitat.




Iepurele
Lepus europaeus

Ar putea ocupa primul loc in fauna noastra vanatoreasca, in ceea ce priveste valoarea economica si ca obiect de practicare a vanatorii, in primul rand prin ocrotirea, dar si prin recoltarea lui. Atat padurea cat si spatiul agricol sunt ocupate de iepure. Cu cat mozaicitatea peisajului este mai mare, nivelul zapezii si durata iernii mai mici, cu atat are conditii mai bune de dezvoltare si inmultire. Densitatile cele mai mari in Romania se inregistreaza la altitudini sub 400 metri, unde este cald si nivelul precipitatiilor este scazut. Iepurele poate fi intalnit si la altitudini mai mari, chiar peste 1500 metri sau in mediul alpin. Iepurele se poate vana in perioada 1 noiembrie - 31 ianuarie, iar metoda de vanatoare cea mai folosita este goana. Din punct de vedere numeric, iepurele se situeaza pe primul loc in recolta de mamifere de interes vanatoresc.




Mistretul
Sus scrofa attila T.

Mistretul este unul dintre cele mai raspandite mamifere salbatice de pe teritoriul Romaniei. Mistretul este un animal de talie mare, cu greutatea corporala cuprinsa intre 100-250 kg la vieri si intre 50-175 kg la scroafe. Mistretul nu poate fi confundat cu nici un alt animal salbatic din Romania. Culoarea adultilor este in general neagra sau sura; unele exemplare sunt cafenii sau usor roscate, dar acest fapt se datoreaza, cel mai adesea compozitiei solului in care se tavalesc. Auzul mistretului este destul de slab in comparatie cu alte mamifere salbatice. Mirosul in schimb, este cel mai bine dezvoltat simt al mistretului, ajutandu-l atat la recunoasterea celorlalti mistreti cat si a pericolelor. Conform evaluarilor, Romania detine un numar de circa 62.000 de exemplare de mistreti. Mistretul este omnivor, consuma cu mare placere ghinda si jirul, sau in lipsa acestora, consuma plante agricole cauzand pagube insemnate. Hrana de origine animala consta in rozatoare, soareci, insecte, pui de alte animale care nu se pot apara, etc. Dusmanii lui naturali, cei mai importanti sunt ursii, lupii si rasii. Lupii ii ucid mai cu sema iarna, cand sunt mai vulnerabili si se misca greu prin zapada. Trofeul conventional al mistretului il constituie coltii din ambele maxilare (coltii arma si ascutitorii), iar trofeele neconventionale sunt coltii scroafei, blana - preparata covor ori smocul de par din coama ce se poarta la palarie.




Vulpea
Vulpes vulpes

Se gaseste in tot continentul Europa, cu exceptia insulelor Creta, Malta si Baleare. In Romania, o gasim in toate padurile. Densitatea cea mai mare este insa la dealuri si campie, unde abunda hrana ei preferata - soarecii. Trofeul il constituie blana, aceasta avand o valoare deosebita pentru vanatori. In Campia Romana sau in Dobrogea, in dealurile subcarpatice sau in platoul Bucegilor, iarna pe zapada poti lesne observa urma partie a vulpii. Oriunde isi poate sapa o vizuina sau poate gasi una gata facuta, acolo unde este un pic de liniste si ceva rozatoare, se gaseste si sireata vulpe. Perioada de vanatoare pentru vulpe este cuprinsa intre 15 septembrie si 31 martie, iar metodele practicate sunt: goana, vanatoarea la vizuina, panda la nada si vanatoarea cu chematoare. In Romania, vulpile se claseaza pe locul doi dupa iepure, in randul mamiferelor recoltate pe fondurile de vanatoare. Multe din trofeele valoroase de vulpe au fost pierdute prin desconsiderarea craniului acestei specii. Acum ele au inceput sa fie apreciate si rezultatele nu au asteptat prea mult sa apara. Varful de serie al trofeelor romanesti este reprezentat de un craniu de 25,30 puncte CIC.



Descarca TARIFELE DE VANATOARE